Efectiv Podcast Episodul 7 - Antreprenorul în gamevertising Marius Radu, despre cei 10 milioane de gameri din România

În episodul 7 Efectiv Podcast facem o radiografie a industriei de gaming din România, alături de un antreprenor cu background în Electronic Sports League. Marius Radu este co-fondator Good Game Industry, un studio creativ specializat în gamevertising, și co-fondator Bucharest Gaming Week. „… gaming-ul e din ce în ce mai prezent în tot ce înseamnă comunicare de brand în special sau comunicare cu brand-uri și ale brand-urilor. Este un public, gameri în special, reprezintă un public din ce în ce mai dorit de către brand-uri și atunci Good Game Industry a venit cumva natural în piață și încearcă să acopere nevoia asta de specialiști în comunicare cu și către gameri.”Altfel spus, am vorbit cu omul din spatele unei agenții de publicitate care lucrează cu influenceri de gaming cu obiectivul de a crea campanii comerciale de comunicare. Comerciale, dar și sociale și cu impact.331 de miliarde de dolari Vorbim despre o industrie care este estimată de PWC la 331 de miliarde de dolari până în 2026. Ca să ne facem o idee, suma aceasta este echivalentă cu industria de film și cea de entertainment, luate împreună. „… asta încercăm să facem, de exemplu, la Bucharest Gaming Week. Evenimentul ăsta, proiectul ăsta a pornit fix din nevoia asta, de a le arăta autorităților și mainstream media că gaming-ul sau industria asta a jocurilor video nu e numai despre a te juca, numai niște băieți și niște fete care se joacă toată ziua, ore întregi și atât. Este o industrie care dezvoltă jocuri și produce miliarde la nivel mondial și sute de milioane la noi. De exemplu, în România, studiourile care sunt în România, și vorbim de brand-urile mari, Ubisoft, Amber, Gameloft, adică sunt studiourile care creează acele super jocuri care sunt jucate în toată lumea. Toate studiourile astea au branch-uri aici, au birouri aici și împreună generează undeva la 300 de milioane de euro care rămân în țară. Din care se plătesc taxe, impozite și așa mai departe. Salariile tuturor miilor de oameni care stau aici.”În România, potențialul de a crește această industrie este uriaș, iar nevoia de oameni specializați pe crearea de jocuri, cu toate rolurile implicite, este cât se poate de urgentă. Marius ne-a povestit despre exemplu Poloniei care a făcut un fel de politică de stat prin care a decis să încurajeze industria de gaming locală. Rezultatele au fost și sunt excepționale. De la industrie la frica de adicție Subiectele abordate în acest episod scot la lumină nu doar aspectele complexe ale industriei de gaming din România, cât și provocările pe care le întâmpină jucătorii, părinții și dezvoltatorii de jocuri. Am căutat să explorăm impactul social și cultural al acestui fenomen în continuă creștere. „Și ăia 7 milioane din studiul RGDA sunt persoane de peste 16 ani. N-au intrat în calcul pentru că nu poți să-i sondezi pe copii. Și gândiți-vă câți copii vin din urmă și câți copii sunt care se joacă între 10, hai să nu zic 7-18, sau 7-16, ci zic 10-16 și ăia sunt milioane și ei la rândul lor. Suma este mult mai mare. Eu văd undeva pe la 10 milioane de oameni care se joacă. Deci vorbim de jumătate din populația țării.”Am vrut să punem pe masă subiecte mai puțin confortabile, precum discriminarea din jocuri, adicția de jocuri, bullyingul ori etica influencerilor de gaming. Am explorat și pârghiile pe care le au părinții pentru a se implica în toată această poveste. „… în marea majoritate a cazurilor, părinții trebuie să acționeze și părinții trebuie să fie aware de ce se întâmplă în momentul în care copilul a pus mâna pe telefon sau pe tabletă sau pe consolă sau pe PC. Și pentru asta există tot felul de programe și la nivel european și locale în care părinții se pot informa efectiv de ce pot face, care sunt pericolele… cum poți să-ți informezi copilul despre ele, cum poți să te ții departe de ele prin tot felul de software, prin tot felul de setări din joc, să blochezi chat-ul, să... blochezi accesul la tot felul de chestii de genul ăsta, să nu poată să share-uiască, să nu poată să ia IP-ul și tot felul de mici chichițe de-astea, pe care trebuie să le înveți ca părinte în zilele noastre.”Ne-am uitat la pașii pe care îi fac marii producători pentru a genera un impact pozitiv prin produsele lor. Am povestit despre implicarea brandurilor de pe piața din România în campanii cu mesaj social. Astăzi, gamerii intră în lumea jocurilor pentru socializare Dacă atunci când a intrat Marius în lumea asta, existau și mulți gameri mai izolați, astăzi majoritatea jocurilor aduc de la sine și nevoia jucătorilor de a socializa cu ceilalți. Totul se întâmplă cu căștile la urechi, ba chiar și cu camera pornită, pe platforme dedicate unde streamingul ajunge uneori chiar să înlocuiască jocul propriu-zis. În marea lor majoritate, gamerii din generațiile mai tinere intră în joc pentru socializare, ne-a povestit Marius Radu. „Din studii și din studiile noastre și din studiile altora reiese faptul că gamerii, adolescenții se joacă ca să socializeze. Ăsta este primul motiv, prima bifă pentru ei. Nu zice niciunul că se joacă ca să câștige sau ca să-și ia... Adică nu că nu zice, nu e pe primul loc. Și până la urmă... Așa suntem toți setați, vrem să câștigăm sau vrem să ne arătăm că jucăm bine. Dar în cazul tinerelor de acum, generația asta de Gen Z, ca să le zic așa, primul motiv pentru care se joacă este să socializeze.”Subiectele episodului 1. Valoarea nebănuită a industriei de gaming din România 2. Câți gameri are România de fapt, cât timp se joacă ei și unde se duc banii3. Despre bullying, limbaj agresiv și etică în jocuri + ce pot face părinții 4. Etica influencerilor de gaming și responsabilitatea față de copii 5. Despre gaming disorder, copii, educație și efectul comunicării 6. De ce se joacă Gen Z și ce le aduce gaming-ul? 7. Problema dependenței de jocuri + mesaj de interes public pentru gameri 8. În România sunt 100 de studio-uri care creează jocuri – majoritatea au nevoie de angajați9. Despre femeile din gaming 10. Despre discriminarea fetelor în gaming 11. Este bullying-ul în gaming o problemă? 12. Sunt părinții de vină că nu intră fetele în industria de gaming? 13. Ce program are un gamer de esports? Un jucător profesionist are 5 oameni care au grijă de el!14. Paradoxul gamerilor: mulți se joacă pentru socializare 15. Media de vârstă în gaming în România este 30 de aniAflă mai multe despre Marius RaduDespre Marius Radu și activitatea sa, poți afla mai multe pe LinkedIn, pe Bucharest Gaming Week sau la GG Industry. Subscribe Efectiv Podcast#EfectivPodcast apare de două ori pe lună, în fiecare miercuri. Știm, trăim vieți aglomerate. Dacă vrei să rămâi la curent fără efort, click subscribe button și notification bell pe YouTube.Dacă vrei să povestim, hai să ne conectăm pe Facebook, Instagram, TikTok și LinkedIn pentru a comenta, dezbate și schimba păreri.Iar dacă vezi acest mail fără să fii abonat, poți alege și varianta să te abonezi pe Substack, pentru a rămâne la curent cu tot ce dezvoltăm pe acest proiect.Misiunea Efectiv PodcastMisiunea proiectului este de a aduce specialiști și profesioniști la aceeași masă pentru a explora metodele, mecanismele și rezultatele infuzării binelui în proiectele de comunicare.Te invităm să vii alături de noi pentru a face asta împreună.Efectiv Podcast este livrat către tine în mod gratuit. Dacă îți place ce facem, abonează-te și distribuie mesajul nostru mai departe. Vino alături de noi cu feedback, cu propuneri, cu dezbatere. Apăsă butonul de mai jos fiindcă vrei să susții misiunea Efectiv Podcast. Mulțumim! This is a public episode. If you would like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit efectivpodcast.substack.com