Danubius RI - România coordonează cel mai mare proiect de infrastructuri de cercetare a sistemelor fluviu-mare

În ediția din această săptămână la Green365 ne îndreptăm atenția asupra unor zone deosebit de importante pentru ecosistemele de pe întreaga planetă, dar prea puțin cercetate de oamenii de știință: este vorba despre locurile în care râurile și fluviile se întâlnesc cu mările și oceanele. Cercetările oamenilor de știință care se ocupă de ecosistemele apelor dulci, rareori se intersectează cu cele ale oamenilor de știință care se ocupă de mediul marin. Proiectul Danubius RI vrea să schimbe, însă, acest lucru și să aducă la un loc aceste expertize pentru a putea înțelege mai bine cum funcționează sisteme vitale de pe pământ, așa cum sunt sistemele fluviu-mare. Cercetătorii speră să înțeleagă mai bine care sunt efectele schimbărilor climatice asupra acestor zone, dar și care este impactul activității umane. Proiectul este coordonat de România prin Institutul GeoEcoMar. Directorul institutului, Adrian Stănică, este invitat în această săptămână la Green365.  Unul dintre modurile prin care oamenii pot influența direct ecosistemele acvatice, inclusiv pe cele aflate la confluența dintre râuri și mări, este pescuitul. Un pescuit excesiv poate duce la apariția unor dezechilibre majore, perioadele de prohibiție fiind deosebit de importante pentru ca populațiile de pești să își poată depune icrele. Mai mult, unele specii pot fi protejate prin lege. Este cazul sturionilor pentru care pescuitul este ilegal în România. Asta nu îi împiedică, însă, pe braconieri să captureze exemplare de sturioni și să pună astfel în pericol existența unor întregi specii. WWF a publicat recent o analiză a capturilor ilegale înregistrate în 2021. Date culese de autoritățile din Bulgaria, România și Ucraina subliniază că braconajul rămâne o amenințare serioasă pentru sturionii sălbatici. Deși pescuitul și vânzarea de sturioni și produse sălbatice sunt interzise în toate aceste țări, numărul ilegalităților raportate în 2021 – 57 de cazuri – este comparabil cu cele înregistrate între 2018 și 2020.  Cristina Munteanu, manager proiecte ape dulci la WWF România, ne va prezenta concluziile acestui studiu.